Astăzi nu te învățăm. Azi îți arătăm că se poate.
Aparent de domeniul fantasticului, creativitatea nebună poate aduce investiții. Așadar, cum funcționează asta?
Creativitatea este una din sursele de creștere economică, dar și de noi locuri de muncă. Aceasta dă valoare unor sfere mult cunoscute și importante. Spre exemplu, turismul, pentru care cultura și natura sunt pilonii principali.
Dar oare nu te plictisești când pur și simplu bați drumurile aiurea și doar privești ? La un moment dat renunți. Aici vine creativitatea.
Ce preferi? Să mergi destul de mult printr-o pădure, să fii transpirat și să ți se lipească praful de tine sau un treasure hunt cu mașini 4×4, echipe și concurență, lucruri noi și premii, huh?
Creativitatea dă viață și la cafeneaua care face parte din rutina ta, parcul care îți este loc de jogging sau chiar și aceeași alee pe care te plimbi.
( Mă scuzați, am uitat că e carantină, înapoi la oile noastre )
Artiștii renasc orașe, clădiri, străzi uitate de lume. O dovadă foarte bună este Art-zavod Platforma care în viața anterioară a fost o uzină plictisitoare, iar astăzi este un spațiu creativ de co-work. Aceeași soartă au avut și întreprinderile industriale de cărbune din Liverpool.
Dar oricât de mult ne-ar place nebunia, trebuie să o faci cu rațiune. Da, scuze, nu e atât de perfect.
Există un termen ca “Soho Effect” care a apărut într-un cartier din New York. Artiștii s-au pus la lucru, au dezvoltat un cartier bântuit și în final, acesta a devenit atât de popular și de scump încât creatorii acestora nu își mai permiteau să locuiască acolo, totul fiind peste posibilitățile lor.
Așadar, gândește-te la toate “cotiturile de situație” și fii tu cel câștigător.
Și nu e doar despre frumos. În Estonia, librăriile au un program destinat imigranților prin intermediul căruia aceștia participă la evenimente culturale, întâlniri de suport sau cursuri de limbă străină pentru a se integra mai ușor în societate.
În primul rând, ar trebui să înțelegi diferența dintre industrie creativă și economie creativă. Industria creativă arată cât de multă activitate economică, care are drept scop exploatarea ideilor pentru a genera, ulterior, un profit, se face în sferele culturale Pe de altă parte, economia creativă arată cât de multă cultură utilizează companiile pentru a-și dezvolta business-ul.
Să luăm un festival care îți place mult. Care e industria creativă a acestuia ?
Oamenii angajați, biletele vândute, serviciile predate, publicitatea și design-ul.
Și care e economia creativă ? Păi..ce să zic ? Festivalul!
Datorită acestuia, sute de oameni vin în orașul gazdă, mănâncă la restaurantele locale, cumpără lucruri absurde din magazine ca să le rămână drept memorie, stau în hotel. Și lucrurile astea sunt bani.
Și dacă tot am luat-o la puricat, hai să continuăm cu Estonia.
Aici s-a investit foarte mult în creativitate. În economia aceasta creativă, în idei nebune.
Ce ar fi să punem niște ciuperci gigantice în oraș? Pfff. No problem. Și dacă ar fi și o zi în care oamenii să poarte doar haine de piele, de punkiști? Bine, frate. Și dacă am deveni Japonia ? Adică cum ? Păi vreau și eu un festival de sumo!
Și uite așa Estonia a devenit al doilea caz în toată istoria în care un Campionat Mondial de Sumo a fost organizat în altă parte decât în Japonia.
Aceste idei nebune atrag investiții și fac ca un loc uitat de lume să devină atracție globală.
Și nu e vorba aici de profit, e vorba de impact. Despre asta vorbim când e economie creativă. Am învățat cum să îți găsești ideea, am învățat cum să îi inspiri pe alții. Ne apucăm și de lucru?