Harvard Summer School a publicat un articol care prezintă câteva aspecte importante referitoare la identificarea știrilor false:
- Identificarea autorului
Harvard recomandă identificarea autorului, ca prim indiciu. Numele acestuia este scris, de cele mai multe ori sub titlu, la începutul articolului. Dacă vrei să mergi mai departe, poți chiar să cauți numele acestuia pe internet și să vezi ce alte articole a mai publicat sau pentru ce publicație lucrează. Dacă tot este un Sherlock Holmes al știrilor false, secțiunea „Despre noi” ar trebui să-ți răspundă la multe întrebări legate de un site.Acolo poți găsi informații precum:
- misiunea și viziunea
- membrii echipei
- descrierea activității
- date de contact
- URL-ul site-ului
Un alt indiciu este numele URL-ului. URL-ul este adresa virtuală a unui site. Acesta este format din numele domeniului ( ex. „welearn”) și extensia domeniului (ex. „.ro”). Domeniile de care autorii articolului publicat de Harvard recomandă să ne ferim sunt de forma „.com.co”.
- Greșeli gramaticale și punctuație dramatică
Textele care conțin foarte multe cuvinte scrise în formatul Caps Lock și care încearcă să atraga atenția prin semen de punctuație folosite în exces, nu sunt de încredere. ( ex. AȚI AUZIT NOILE ȘTIRI??!!). De asemenea, o publicație care se respectă nu poate avea un număr mare de greșeli gramaticale. Aici începem vânătoarea de erori.
- Surse alternative
Un alt sfat este căutarea informației în alte surse care sunt de încredere. Dacă scrii pe un motor de căutare știrea pe care tocmai ai auzit-o și găsești 2-3 articole în care se regăsește, nu înseamnă că e adevărată. În primul rând, verifică dacă site-urile sunt de încredere și abia apoi poți valida informația. Aici îți amintim, “Calitate, nu cantitate!”
- Verifică data
S-ar putea sa fii surprins câte știri anterioare sunt redistribuite doar pentru a menține activitatea site-ului. Acestea pot fi irelevante în momentul actual sau, și mai rău, pot induce în eroare cititorii. Așadar, verificarea datei în care articolul a fost publicat este un aspect la fel de important ca și numele autorului.
- Ai răbdare
Cu toții ne dorim să aflăm cât mai multe detalii despre un incident care a avut loc foarte recent, însă primele știri care preiau informația „de pe teren” pot fi eronate. De ce? Motivul este foarte simplu. Publicațiile și reporterii vor să fie primii care anunță un eveniment extraordinar și, din cauza acestei competiții, nu așteaptă detaliile oficiale. Din acest motiv este important să avem răbdare și să așteptăm informațiile oficiale.
Tot în această situație, trebuie să fim atenți la exprimare.
„În câteva momente primim informații”– înseamnă că reporterii nu dețin încă informația
„Așteptăm confirmarea informației”- s-a făcut publică o informație care nu este confirmată, deci poate fi o știre falsă
„Putem confirma” – reporterii au suficiente informații pentru a confirma știrea
„Președintele sau Ministrul sau o persoană autorizată declară că..”– există o sursă oficială a informației pe care o putem considera știre adevărată.
rata de utilizare a social media – fluxul de accesări a unei rețele de socializare
”dominarea” pieței online – platformele care dețin cel mai ridicat număr de utilizatori, conținut și cu cel mai ridicat trafic în spațiul virtual
portofoliu profesional – set de documente care atestă studiile, pregătirea și produsele activității unei persoane în diferite domenii
De ce cădem în plasa știrilor false?
- Titlurile ușor de citit
Titlurile articolelor transmit mesajul direct, fără a fi nevoie ca tot conținutul să fie citit sau verificat. Mai mult, s-a demonstrat faptul că, dacă titlul este unul care corespunde cu ceea ce crede și gândește cititorul, acesta va fi și mai hotărât să distribuie mai departe articolul, fără a valida informația.
- Informația există și în altă parte
Un studiu realizat în anul 2018, după ce a avut loc un scandal de amploare în ceea ce privește alegerile prezidențiale în America din anul 2016, arată faptul că oamenii au mai mari șanse să perceapă titlul unei știri ca fiind adevărat, dacă au mai auzit acea știre în altă parte. Studiul a utilizat știrile false distribuite pe rețeaua de socializare Facebook. Într-adevăr, verificarea informației și din alte surse este foarte importantă și poate determina dacă informația este sau nu adevărată. Însă, aceeași informație eronată identificată în mai multe surse care nu sunt de încredere, nu fac informația să fie verosimilă. Pe rețele de socializare, toate știrile, fie că sunt false sau adevărate, sunt foarte ușor preluate de site-uri sau publicații „fantomă”, care au alte scopuri principale, în niciun caz informarea populației. O concluzie la care au ajuns autorii studiului este faptul că „…amploarea și impactul repetării asupra credințelor este mai mare decât s-a presupus anterior.” (PsycINFO Database Record (c), 2018). Așadar, un aspect foarte important în identificarea știrilor false este verificarea sursei informației.
Rețelele de socializare în lupta cu știrile false
În lupta cu știrile false, marile companii sunt în căutare de idei cât mai eficiente pentru a stopa răspândirea acestora. Un bun exemplu este Facebook, care, în data de 25 martie 2020, a anunțat măsurile pe care le-au adoptat pentru a stopa sau diminua numărul știrilor false despre Coronavirus.
Realizând efectele negative pe care aceste știri le au asupra populației, Facebook a luat următoarele măsuri:
- A fost lansat Centrul de informare COVID-19. Acesta apare în partea de sus a secțiunii „News Feed” pe Facebook în mai multe țări și include actualizări în timp real de la autoritățile naționale și organizațiile globale de sănătate. Cine a și navigat pe acea secțiune nu doar a citit-o? Ăsta ar putea fi un punct de reper pentru multitudinea de știri false ce produc panica și haosul.
- În același timp, pe rețeaua de socializare Instagram, s-au identificat o serie de hashtag-uri care au legătură cu termenul „Covid-19”. Prin accesarea acestora, Instagram lansează un pop-up care conectează oamenii la informații oficiale despre acest virus.
Prin aceste prime măsuri, Nick Clegg, vicepreședintele departamentului de afaceri globale și comunicații declară că s-a realizat redirecționarea a peste un miliard de persoane către surse oficiale ale autorităților.
- Pe Facebook se încearcă eliminarea tuturor postărilor care conțin informații potrivit cărora distanțarea fizică nu ajută la prevenirea răspândirii coronavirusului. De asemenea, sunt interzise reclamele care promovează produse sau tratamente împotriva Covid-19. Pentru a putea face față unui număr mare de știri false, pe lângă cele 55 de companii partenere cu Facebook care verifică știrile false, a fost lansat un program de 1 milion de dolari pentru a crește rapid capacitatea de filtrare a informațiilor apărute pe rețelele de socializare. Destul de generos, ar zice unii, dar hai să ne aducem aminte de impact.
- Odată ce o postare este considerată falsă, este redusă distribuirea acesteia, astfel încât mai puțini oameni o vor vedea. Vor fi notificate persoanele care încă o întâlnesc sau care încearcă să o distribuie
Aceasta nu este prima situație în care rețelele de socializare încearcă să oprească răspândirea știrilor false. În anul 2018, Mark Zuckerberg a postat pe contul său de Facebook un anunț legat de măsurile pe care le va lua pentru a crește calitatea informațiilor pe rețeaua de socializare.
Prima măsură a fost să acorde prioritate știrilor din publicațiile pe care comunitatea le consideră de încredere. Pentru a realiza acest lucru, s-au făcut studii de calitate și au fost distribuite chestionare utilizatorilor Facebook. Oamenii au fost întrebați dacă sunt familiarizați cu o anumită sursă de știri și dacă au încredere în sursa respectivă. Pe baza informațiilor obținute, Facebook filtrează informația de pe News Feed și face ca sursele de încredere să fie văzute și accesate de un număr mai mare de utilizatori, în timp ce sursele care nu reprezintă încredere, vor apărea mai puțin pe această rețea de socializare.
Aparent inofensive, există consecințe ale știrilor false în mass-media și social media.
Să vedem care sunt acestea trecând printr-o retrospectivă a mai multor portaluri populare.
Whatsapp – India
În 6 iunie 2018, Bloomberg a raportat că cel puțin 6 morți au fost cauzate de știri false transmise de populația din India pe Whatsapp. Morțile au avut loc în Assam, Maharashtra and Tamil Nadu, după ce utilizatorii au dat share la videouri și articole care pretindeau că hoți de copii și găști periculoase activau în zonele unde locuiau ei. Localnicii au ieșit pe străzi să-și apere comunitatea, ceea ce a dus la violență. Toate acestea au îndemnat poliția locală să lanseze o campanie educațională despre fake news în 400 de sate.
Spre finalul lunii iunie 2018, autoritățile din nord-estul Indiei au tăiat internetul pentru 2 zile, după ce mulțimi de oameni au omorât 3 persoane datorită postărilor de pe Whatsapp. Numărul celor omorâți datorită știrilor false ce au circulat pe platforma de social media au ajuns la 25 în ultimele luni. Într-un efort să calmeze situația, Whatsapp a publicat reclame în cateva ziare indiene, vorbind despre identificarea informației false.
https://www.theguardian.com/world/2018/jul/13/fake-news-whatsapp-ads-india-mob-lynchings
Facebook – Brazilia
În octombrie 2018, un tribunal brazilian i-a ordonat companiei Facebook să șteargă 38 de conturi care au distribuit informație falsă targhetând un candidat pentru vice președinția țării – Manuela D’Avila. Postările distribuite pretindeau ca D′Avila susține hiper-sexualizarea copiilor.
Tumblr
În martie 2018, Tumblr a dezvăluit că a șters 84 conturi de pe platforma sa pentru că au fost associate cu Agenția rusească de cercetare pe internet (IRA). Aceste conturi sunt acuzate că au distribuit fake news în timpul alegerilor americane din 2016. Tumblr a spus că a descoperit problema în 2017 și a contactat departamentul de justiție american, care a folosit informația să inculpeze 13 persoane.
https://www.pcmag.com/news/360044/tumblr-links-84-fake-accounts-to-russian-propaganda-campaign
Fox News
Fox News a fost dat în judecată de o organizație non-guvernamentală (ONG), care a susținut că postul de televiziune a prezentat într-un mod deceptiv și eronat pandemia COVID-19. Procesul a fost intentat într-o curte din comitatul Washington. ONG-ul a pretins că modul în care Fox News a raportat pandemia a dus la încetiniri în implementarea unor măsuri de protecție împotriva virusului.
ABC News
ABC News a fost dat în judecată de Nicholas Sandmann, un elev la liceul catolic Covington, care a susținut că postul de televiziune l-a reprezentat ca un agresor rasist. Sandmann a susținut că ABC News i-a folosit imaginea pentru a exemplifica un grup de elevi care au agresat două grupări minoritare care au lansat un protest pașnic în incinta școlii.
Twitter-Fake News Tweets
Platforma Twitter este una din cele mai utilizate platforme de social media, un spațiu în care s-au identificat numeroase informații false.
Un studiu realizat de Knight Foundation (Matthew Hindman George Washington University, Vlad Barash Graphika, octombrie 2018) atrage câteva semnale de alarmă asupra ușurinței cu care se răspândesc știrile false în mediul online. După o analiză a unui număr de aproximativ 10 milioane de tweet-uri (postări pe rețeaua de socializare Tweeter) care au avut ca punct de plecare campania electorală în SUA din anul 2016, s-a identificat un lanț de știri false atât în timpul cât și după finalizarea campaniei electorale.
Un exemplu de știre falsă care a fost distribuit de milioane de ori pe rețelele de socializare afirma faptul că Papa Francisc a susținut candidatura lui Donald Trump. Informația a apărut pe un site de știri fantastice, wtoe5news.com, care, la secțiunea „About us” avea menționat faptul că știrile au o conotație fantastică sau satirică. Majoritatea cititorilor au fost atrași de știrea falsă, ba chiar i-au dat crezare. Alte știri care s-au răspândit rapid în mass-media conțineau informații care o denigrau pe Hillary Clinton, precum faptul că acesta a ordonat uciderea unui agent FBI.
Iar acum îți prezentăm câteva idei importante ale acestui studiu de caz pe care să ți le adaugi în carnețelul tău cu notițe.
- Știrile false din perioada alegerilor din anul 2016 s-au răspândit rapid în mediul online, mai ales pe rețelele de socializare. Un motiv pentru care Twitter sau oricare altă rețea de socializare este un „focar” de știri false este faptul că accesul la acestea este gratuit, platformele sunt ușor de utilizat, iar traficul este foarte mare.
- Studiul a demonstrat că o mare parte din conturile care răspândesc știri false sunt conturi automate. Un procent de 33% din cele mai urmărite conturi și platforme analizate au generat în mod automat informații false. Acest lucru arată faptul că a fost creată o dezinformare voită în rândul populației. Modalități folosite la identificarea acestor conturi:
- Frecvență foarte mare de afișare la intervale regulate;
- Conturi cu informații biografice puține sau deloc verificabile;
- Conturi cu mii de tweet-uri, dar puțini urmăritori;
- Răspunsuri foarte scurte, identice, care pot conține erori gramaticale.
- Știrile false sunt o parte importantă a sistemului politic. Deși a existat de mult timp, termenul fake news nu era atât de cunoscut și nu i se acorda o mare importanță. Atenția pentru acest aspect a crescut după scandalul din 2016.
- Sunt aproximativ de trei ori mai multe articole false pro-Trump decât articolele false pro-Clinton și nu există dovezi clare care să confirme faptul că Donald Trump a câștigat alegerile în anul 2016 pe baza știrilor false;
https://web.stanford.edu/~gentzkow/research/fakenews.pdf
Verifică-ți cunoștințele aici.