Aproape jumătate dintre români consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile. Pe de altă parte, 2 din 10 români distribuie știri false pe rețelele de socializare, arată un studiu realizat în campania electorală de Novel Research pentru MediaStandard.ro. Paradoxal, dar adevărat.
Fenomenul fake news, considerat mai periculos decât terorismul. În ceea ce privește pericolul prezentat de către fake news, acesta a fost comparat cu alte două fenomene extreme, dar care diferă în intensitate: terorismul și criminalitatea. 55% din respondenți consideră că dezinformarea din media este o problemă foarte mare pentru România, pe când terorismul a obținut doar 21%.
Imaginează-ți că tipul pe care-l placi îți spune că ”Mac este abrevierea de la My Account Computer!”. Ce ai face? Ai lua informația drept bună sau ai căuta-o pe net?
- Aș căuta-o pe net
- Iau informația drept bună
Știam că vei alege acest răspuns. Era evident, doar îl placi! Apoi, fiind bucuroasă că crush-ul tău te-a băgat în seamă, le vei povesti și prietenelor tale despre noua ta descoperire. Ele îl știu pe Learny. Cine nu l-ar crede pe Learny, studentul din anul patru de la Politehnică. „Sigur știe el ce spune. Doar are patru ani de facultate în spate plus alți patru de liceu informatic.”, te gândești. Ajungi acasă, îți deschizi calculatorul și vezi logo-ul de la Java. Îl vezi zilnic, dar niciodată nu te-ai gândit de la ce vine.
Oare îți dai seama de ce ai ales să iei informația drept bună? (Hint: citește propozițiile scrise cu bold)
- Conform studiilor care cercetează ”trendul” știrilor false, principalele cauze pentru care oamenii distribuie informații, cu prețul ca acestea să fie uneori false, sunt: (1) obediența față de autoritate, (2) convergența propriilor convingeri și valori, (3) efectul de turmă și (4) expunerea repetată.
În cazul prezentat, deoarece Learny are o experiență de opt ani în domeniul tehnic, acesta reprezintă o autoritate în domeniu (a se citi Experimentul Milgram). Deoarece, WeWe nu are nicio părere despre acest subiect, în acest caz nu putem vorbi despre o convergență de opinie. (Situații în care se poate observa acest fenomen sunt: de ex, membrii unui partid politic care cred orice articol pune în lumină bună orice membru).
Oamenii, oricât de mult ar dori să se izoleze, nevoia de a fi mereu în contact cu ”celălalt” e esențială pentru starea de bine a fiecăruia. De aceea, uneori pentru a putea aparține de un grup suntem nevoiți să aderăm la valorile și principiile grupurilor. (Nu te-ai întrebat niciodată de ce într-o cameră plină de oameni, doar glumele unora îți par amuzante?). Deși, este bine știută ideea conform căreia „cine se aseamănă, se adună”, uneori grupurile nu sunt formate din membrii, care în esență împart aceleași valori. De aceea, efectul de turmă în luarea deciziilor este puternic prezent în orice grup. Însă cine stabilește ”regulile grupului”? În general, regulile sunt stabilite ori la începutul formării grupului, ori sunt alese de membrul care are cel mai bun statut social în interiorul grupului, numit uneori și liderul. Astfel, uneori din dorința de a nu fi singur, ajungi să fii parte dintr-un grup în care nu-ți găsești locul.
Verifică-ți cunoștințele aici.