Puțini sunt cei care cunosc povestea din spatele romanului, „Crăciunul lui Poirot” – crearea lui fiind posibilă din dorința autoarei de a-i oferi cumnatului său – „cel mai drag cititor” – după cum aceasta îl descrie, o poveste care să descrie crima perfectă. Astfel, ia naștere „Crăciunul lui Poirot”, un roman polițist, care reprezintă o lectură potrivită, în special în această perioadă a anului.
Așa cum și-a obișnuit cititorii, cea mai cunoscută scriitoare de romane polițiste, A. Christie, brodează în preajma sărbătorilor de iarnă un asasinat de zile mari. Ceea ce te captivează, sunt, fără doar și poate, personajele atent creionate, ale căror particularități pot induce cititorul în eroare, atunci când acesta din urmă încearcă să deslușească misterul întregului roman. „Specialul” acțiunii este oferit de intervenția savuroasă a celebrului detectiv, Hercule Poirot, al cărui rol la începutul romanului nu-l putem anticipa, chiar dacă titlul este unul suficient de sugestiv.
Acțiunea romanului se desfășoară la Gorston Hall, unde bătrânul ursuz, Simeon Lee reunește întreaga familie pentru a petrece sărbătorile de iarnă împreună. Legăturile de familie sunt de la începutul istorisirii puse sub semnul tensiunilor și al neînțelegerilor care dăinuiesc de multă vreme între toți cei prezenți. În acest mod, atmosfera devine încărcată de resentimente și mai ales de dorința majorității de a înțelege adevăratele motive pentru care au fost adunați.
Amfitrionul reuniunii, se putea lăuda cu o viață tumultoasă și o avere la care toată familia râvnea. În castel s-au adunat astfel, cei 4 fii ai bătrânului, dintre care 3 cu soțiile lor, de asemenea fiind invitată o nepoată venită din Spania și un oaspete neașteptat, fiul unui vechi partener de afaceri din Africa de Sud. Crima, este astfel o crimă de familie, bătrânul fiind găsit mort în camera sa, iar așa cum presupune Hercule Poirot, fiecare dintre cei prezenți aveau motive întemeiate pentru a o înfăptui.
În acest context, autoarea oferă cititorului o situație marcată de mister, acesta din urmă nu poate recunoaște criminalul, fiind vorba de probe care nu au sens și de fapte ce nu se leagă printr-un fir logic. Ca de fiecare dată, atunci când simpaticul detectiv deslușește întreaga poveste, totul pare simplu, la îndemână și previzibil.