Să revenim la ce ne place nouă. Internetul.
Acum 30 de ani, mai exact în anul 1990, începea să se structureze ideea de ”internet”, bazată pe transferul de date între două dispozitive, principiu care era deja aplicat la liniile de semafoare și sistemele telegraf. În 1993, potrivit The World Bank 0,25% din populația lumii folosea un prototip al internetului. Astăzi, procentul crește substantial, într-un timp foarte scurt, utilizatorii internetului la nivel global, atingând un procent de peste 50%, adică, în jur de 4,54 miliarde de oameni (Statista). Ți se pare mult?
Fie că vrem să fim la curent cu tot ce e nou în lume, fie că ne petrecem timpul dând scroll pe rețelele sociale sau pur și simplu schimbăm mesaje cu cei apropiați, internetul ocupă astăzi un interval destul de mare în a noastră rutină.
Într-o statistică a Digital 2020 Reports în colaborare cu Hootsuite, numărul total al utilizatorilor frecvenți de platforme social media ajunge la 3,8 miliarde de oameni, din 4,5 miliarde care dispun de internet, 45% fiind femei, iar 55% fiind bărbați. În fiecare secundă, 11 persoane folosesc social media pentru prima data, ceea ce înseamnă că în fiecare zi apar un milion de utilizatori noi în spațiul virtual (We are social) Dintre aceste persoane se regăsesc la nivelul României mai mult de 10 milioane de persoane care folosesc rețelele sociale, adică 56% din totalul populației.
Din numărul total al utilizatorilor de social media, 34% au vârste cuprinse între 13 și 24 de ani și ocupă poziția celui mai ridicat procent, persoane cu vârste între 25 și 34 de ani există în procent de 32%, iar adulții între 35-44 de ani în procentaj de 16%. Cele mai scăzute cote sunt de câte 10% pentru persoanele cu vârste între 45 și 54 de ani, respective cele de peste 55 de ani.
În România, de altfel, doar 24,2% din tinerii cu vârste între 13 și 24 de ani folosesc social media, persoanele între 24 și 55 de ani sunt în proporție de 61%, iar din adulții de peste 55 de ani 12,4% folosesc rețelele de socializare.
Rata de utilizare cea mai ridicată a rețelelor sociale, în funcție de regiune, se regăsește în America de Nord și Asia de Est, ambele atingând un procent de 70% din populația totală. Imediat după regiunile din top, se situează Europa de Nord și America Centrală, cu 67%, America de Sud cu o rată de 66% din totalul populației, Sud-Estul Asiei cu 61% și Europa de Sud, Oceania, Asia și Europa de Vest cu cote între 60 și 50%.
În contextul țărilor care au cele mai mari rate de utilizare a social media, în raport cu populația, Data Reportal, alcătuiește un clasament al primelor 20 cu datele cunoscute în 2019. În frunte se situează Emiratele Arabe Unite cu o rată impresionantă de 99%, imediat după se regăsesc Taiwan, Coreea de Sud și Singapore cu procente cuprinse între 90 și 80%. Cu rate de la 80 la 70% sunt țări precum Hong Kong, Malaesia, Argentina, Tailanda, Australia, Suedia, Noua Zeelandă, Danemarca, Filipine, China și Statele Unite ale Americii. Ultimele în clasament, dar țări care nu au ratele mai mici de 67% sunt Columbia, Arabia Saudită, Regatul Unit, Canada și Mexic.
Și acum să cercetăm mai minuțios acest câmp tehnologic nelimitat
Care sunt platformele de social media care ”domină” piața online? Evident, cele cu cei mai mulți utilizatori activi.
De exemplu, Facebook, platforma care a devenit cea mai mare comunitate online și care permite utilizatorilor accesul spre o multitudine de facilități, de la partajarea de fotografii/clipuri personale, la contactarea altor utilizatori, la crearea de ”mini-comunități” sau promovarea produselor/companiilor în spațiul digital.
În prezent, la nivel global, Facebook are 2,45 de miliarde de utilizatori activi lunar, dintre care mai puțin de 6% au vârste sub 17 ani și 12% care au vârste de peste 45 de ani, iar categoriile de vârstă care predomină sunt între 18-44 de ani, cu un procent care se ridică până la 73,1%.
Din totalul utilizatorilor Statelor Unite ale Americii, 2,4% au vârste până în 17 de ani, 60,6% se încadrează între 18 și 45 de ani, iar persoanele de peste 45 de ani sunt în procent de 37,1%. Din mediul urban și suburban sunt activi online 73%, respectiv 69%, iar în zonele rurale un procent de 66%. Față de SUA, România are un procent mai ridicat atât al tinerilor sub 17 ani, și anume 4,3%, cât și al adulților cu vârste între 18 și 45 de ani, care sunt în proporție de 64,3%. Însă în cazul persoanelor de peste 45 de ani, care reprezintă 31,4%, ne situăm după SUA.
O altă rețea importantă și foarte utilizată, care permite oamenilor să posteze poze/clipuri video și care dorește facilitarea cunoașterii între persoane este Instagram. Lansat în octombrie 2010 și achiziționat de către Facebook în 2012, rețeaua socială se laudă cu peste 1 miliard de utilizatori activi lunar și peste 500 de milioane de utilizatori activi zilnic.
Din totalul utilizatorilor la nivel mondial, 6,1% au mai puțin de 17 ani, într-o proporție enormă sunt persoanele care au între 18 și 45 de ani, procentul cel mai mic de 5,1%, fiind reprezentat de adulții de peste 45 de ani.
Țările care au cei mai mulți utilizatori activi pe Instagram sunt Brazilia cu 77 de milioane de utilizatori, India cu 80 de milioane de utilizatori și desigur Statele Unite ale Americii cu 120 de milioane de locuitori abonați la această rețea. În aprilie 2019, în SUA, 46% din adulții din zonele urbane foloseau Instagram, față de 21% din cei care trăiau în mediul rural. Totodată, gradul de educație determina activitatea și pe rețeaua Instagram, cei cu un nivel mai ridicat de educație fiind mai comuni în mediul online.
În februarie 2020, conform NapoleonCat, din totalul de peste 100 de milioane de utilizatori ai platformei din SUA, 3,9% au sub 17 ani, un procent predominant de 75,7% sunt tineri și adulți între 18 și 45 de ani, iar 20,4% sunt adulți de peste 45 de ani. Pe de altă parte, în România, în februarie 2020, din totalul de aproximativ 4 milioane de utilizatori, un procent semnificativ de 8,8% îl reprezintă tinerii sub 17 ani, preponderent există pe platformă users care au între 18 și 45 de ani, 79,6%, iar adulții de peste 45 de ani sunt în proporție de 3,7%, mult mai puțin decât în SUA. Tot la nivelul țării noastre, 55% din persoanele de peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban și sunt conectate la internet, folosesc Instagram, iar 86% dintre utilizatorii români de Instagram se conectează la telefonul mobil.
Alte rețele de care se folosesc persoanele active pe internet și care dispun și ele de un număr ridicat de utilizatori, oferă o serie largă de beneficii și posibilități. Platforme precum Youtube, creat în 2005, pentru a permite oamenilor să încarce materiale audio-video, se bucură de în jur de 2 miliarde de înscrieri. În România, la finalul anului 2019, conform Zelist Monitor, existau 870 de mii de utilizatori cu o activitate vizibilă de-a lungul timpului și aproximativ 40 de mii de care au încărcat cel puțin un video și au postat un comentariu.
TikTok, platforma lansată în 2016, care a prins un avânt puternic, se laudă cu peste 500 de milioane de utilizatori care folosesc aplicația pentru a crea clipuri video de scurtă durată și pentru a socializa. Twitter, un spațiu virtual destinat socializării și publicării de mesaje scurte sub numele de ”tweets” din 2006, este alcătuită din aproximativ 330 de membrii activi, dintre care în România peste 375 de mii. Caracteristic și celorlalte rețele sociale, în SUA, persoanele care ocupă spațiul urban și/sau au un grad mai ridicat de educație sunt mai probabil întâlnite pe platformă.
Te-au cam amețit cifrele astea. nu? Mai avem puțin.
Înafară de rețelele care au ca scop interconectarea de persoane și distribuirea de conținut care mai există, precum Reddit (aproximativ 330 milioane de utilizatori) sau Pinterest (250 de milioane de utilizatori, cca 30% din adulții americani folosind platforma), au fost create și aplicații care se concentrează strict pe schimbul de mesaje dintre persoane.
Cea mai populară astfel de platformă se numește Whatsapp și a fost achiziționată în 2014 de Facebook, devenind cea mai utilizată aplicație de mesagerie instant din lume. În 2019, aplicația are 1,5 miliarde de utilizatori activi, fiind necesar să te conectezi doar cu numărul propriu de telefon. În Asia, Africa și America de Sud aplicația este cel mai utilizată față de restul regiunilor, dar de asemenea și în diferite țări din Europa, precum Regatul Unit, Italia și Spania.
Aproape atingând cotele Whatsapp, cu 1,3 miliarde de utilizatori, global, care o folosesc frecvent, aplicația Facebook Messenger, ocupă locul al II-lea în topul pentru mesagerie instantanee. Lansat pentru iOS și Android în anul 2011, Facebook Messenger, acționează în principal ca chat pentru utilizatorii aplicației Facebook. În SUA, după statisticile NapoleonCat, aproape 3% din populație utilizează aplicația, adică aproximativ 10 milioane de persoane. Din totalul acestora, 0,15% au sub 17 ani, 65,5% au vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, iar persoanele de peste 45 de ani care folosesc Facebook Messenger sunt în proporție de 32,9%. Pe de altă parte, în România, peste 41% din populație este activă pe platformă, cu un total de utilizatori de peste 8 milioane. Un procent semnificativ mai ridicat decât cel al Statelor Unite în reprezintă tinerii sub 17 ani, 2%, persoanele de peste 45 de ani fiind în proporție de 30%, iar majoritatea de 66,3% reprezentând persoanele care au între 18 și 45 de ani.
Alte aplicații folosite pentru mesagerie care sunt populare, mai ales în rândul tinerilor, sunt aplicații precum WeChat (1 miliard de utilizatori), Skype (300 de milioane de utilizatori), Snapchat (cca. 300 de milioane de utilizatori, majoritatea tineri între 18 și 24 de ani, dintre care 1,4 milioane în România), Viber (260 de mii de utilizatori), Telegram, Discord etc.
La nivelul României, există și alte platforme care permit schimbul de informații între persoane anonim sau pe baza unor nume de utilizatori. Rețele precum TPU, care are 1,3 milioane de persoane active, sau rețeaua de blogging, cu aproape 100.000 de bloguri active, reprezintă o idee semnificativă despre cum comunică românii la nivel virtual.
Însă, socializarea ”clasică” nu este singurul target al social media, pe piață lansându-se din ce în ce mai multe rețele orientate spre mediul de afaceri. Site-urile principale de recrutare din România sunt cele precum Bestjobs.ro, Ejobs.ro sau Myjob.ro. Alte motoare de generare de job-uri sunt Careerjet.ro sau Findjob.ro. De asemenea, o rețea care te sprijină în procesul de căutare de un loc de muncă și de angajare este LinkedIn. Fondată în 2003, aplicația îți permite să îți realizezi un portofoliu profesional, dar și să afli locurile de muncă disponibile pe piață. Peste 14% din populația României este activă pe LinkedIn, adică în jur de 2,8 milioane. Dintre aceștia, 18,5% au vârste între 18 și 25 de ani, majoritatea, 64% au între 25 și 34 de ani, iar 17% au peste 35 de ani.
Nu e o crimă că dedicăm atât de mult dar ce se întamplă atunci când există posibilitatea ca generatorul nostru infinit de informație să fie coordonat greșit și majoritatea zilei ne-o petrecem în jurul știrilor false? Ce se întâmplă atunci când oamenii care distribuie o știre nu sunt destul de documentați și o răspândesc incorect? Sau mai grav, acționează intenționat pentru a ne induce în eroare?
Verifică-ți cunoștințele aici.