Acești doi termeni au la bază dezinformarea și inducerea în eroare a populației. Aparent identici, aceștia totuși au câteva deosebiri.
Care sunt acestea? Stai să vezi.
Misinformation= Informații incorecte sau înșelătoare trimise neintenționat pentru a influența opinia publică sau a ascunde adevărul;
Disinformation= Informații false și deseori răspândite ascuns pentru a influența opinia publică sau pentru a ascunde adevărul.
Pentru a stabili diferența dintre acești doi termeni putem lua ca exemple două cazuri concrete:
Misinformation: Cunoscutele bomboane “Pop-rocks” au fost victimele unui caz de dezinformare atunci când, în 1970, a fost lansat un zvon conform căruia combinarea acestora cu suc acidulat poate duce la explozia stomacului. Totul s-a agravat atunci când au apărut știrile care susțineau că “Mikey” din revista “Life circles” a suferit letal din cauza combinației. Producătorul bomboanelor a început să trimită scrisori școlilor și să investească în reclamele din ziare pentru a elimina informațiile false. Ceea ce trebuie menționat în acest caz sunt costurile suplimentare ale producătorului pentru luarea măsurilor necesare.
Disinformation: Nike, una dintre cele mai râvnite companii producătoare de echipamente sportive, a avut de suferit odată cu scoaterea pe piață a unei reclame în toamna anului 2018. Aceasta îl avea ca protagonist pe jucătorul de fotbal Colin Kaernick care îngenunchea înaintea meciurilor la rostirea imnurilor ca o sensibilizare la adresa rasismului, nedreptatea socială și brutalitatea poliției. A urmat o farsă la adresa Nike care oferea 75% reducere “persoanelor de culoare” la produsele lor , pentru a submina intenționat firma.
Ești sigur că poți face față situației? Îți venim în ajutor cu primii pași în evitarea dezinformării. Cu plăcere!
- Verifică conținutul și asocierea acestuia cu standardele etice stabilite; Aici e cazul să fii pretențios.
- Verifică sursele pozelor și a videoclipurilor. Este un pas important pentru că, în zilele de astăzi, există multe metode de falsificare chiar și a acestora; Photoshop-ul este prietenul tuturor, nu-i așa?
- Ce dorește știrea să vă transmită? De cele mai multe ori știrile doresc să inducă sentimente negative; O face? Dă-i și tu negativism. Nu crede!
- Raportează! “Turnarea” știrilor false constă ultimul pas și cel care ar trebui luat în considerare de către fiecare dintre noi, pentru ca la rândul lor alți cititori să nu fie dezinformați.
1_DISINFORMATION ( sursa: STATISTA- Institute for Public Relations, Morning Consult)
De asemenea, dezinformarea fiind omniprezentă, folosește câteva tehnici bine stabilite pentru a putea influența comunitatea în direcția dorită.
Ce zici de o practică a cunoștințelor în domeniul limbilor străine?
- Ad hominen- această tehnică nu aduce argumente reale și concrete, dar mai degrabă atacarea altei persoane ca semn de a atrage atenția;
- Ad nausem- probabil una dintre tehnicile cele mai întâlnite în ziua de astăzi și anume insistarea asupra unei idei până la acceptarea acesteia;
- Tehnica ”Cherry-picking”- realizată printr-o disonanță între fapte și idei;
- Umorul- implică manipularea cititorilor;
Capcanele nu sunt doar pentru cei slab pregătiți:
Dincolo de abilitățile digitale pure, abilitățile emoționale și sociale asociate cu navigarea în online sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de tehnologiile digitale. Această „alfabetizare digitală” permite oamenilor să-și combine armonios viața digitală și reală și să evite potențialele probleme asociate cu abuzurile tehnologiilor digitale.
Dacă în media digitală tradițională, cei mai susceptibili dezinformării erau cei din nivele 0 și 1, astăzi, tehnologia cercetătorilor de ieri este disponibilă pe calculatoarele personale.
Deepfake-urile sunt numite așa, deoarece folosesc tehnologia deep learning, o ramură a machine learning-ului care aplică simularea unei rețele neuronale pe seturi de date masive, pentru a crea un fals. Inteligența artificială învață eficient cum arată o față în unghiuri diferite pentru a transpune fața pe o țintă, de obicei un actor, ca și cum ar fi o mască. Avansuri uriașe au apărut prin aplicarea rețelelor contradictorii generative (GANS) pentru a pune în evidență doi algoritmi AI unul față de celălalt, unul creând falsuri și celălalt clasându-i eforturile, învățând motorul de sinteză să creeze falsuri mai bune.
Ca un elev curios ne vei întreba cum sunt detectate acestea?
Păi, cam așa:
Oferind computerelor exemple de videoclipuri reale, precum și videoclipuri deepfake, acești cercetători antrenează calculatoare pentru a detecta videoclipuri cu deepfake.
FACT! Atunci când Google te întreabă dacă ești robot, analizează mișcările și acțiunile mouse-ului pentru a stabili dacă ești un utilizator uman sau nu. Detaliile luate în considerare sunt nedetectabile de către oameni, procesul de decizie fiind similar și în recunoașterea videoclipurilor deepfake.
Ce se întâmplă dacă nu mai putem avea încredere în ochii și urechile noastre?
De mai bine de un secol, înregistrările audio și video au funcționat ca un fundament al adevărului. Nu numai că sunetul și imaginile au înregistrat istoria noastră, ci au informat și au modelat percepția noastră despre realitate.
Unii oameni pun deja la îndoială faptele din jurul unor evenimente care s-au întâmplat fără îndoială, cum ar fi Holocaustul, aterizarea pe lună și 11 septembrie, în ciuda probelor video. Dacă deepfake-ul îi face pe oameni să creadă că nu pot avea încredere în videoclipuri, problemele de dezinformare și teoriile conspirației s-ar putea agrava.
Verifică-ți cunoștințele aici.
———————————————————————————————————————————————